Tocmai mă plângeam în urmă cu câteva postări de movila de cărţi care aşteaptă cuminţi să le citesc. Ei bine, se pare că n-am noroc în lupta asta: movila respectivă a crescut simţitor în ultima vreme. Cred că deja mi-e frică să le număr, să văd câte s-au adunat de la ultimul recensământ.

Două evenimente sunt cele care au contribuit substanţial la mărirea teancului meu de cărţi. În primul rând, biblioteca publică din Toronto a organizat cu vreo câteva săptămâni în urmă o vânzare de carte veche science fiction şi fantasy. De fapt, a fost mai mult de-atât: un eveniment orientat în general pentru fanul SF, cu tot ce înseamnă asta, începând de la tricouri şi jucării cu motive Star Trek/Star Wars/whatever, trecând prin câteva comics-uri, şi terminând cu cărţi science fiction şi fantasy, dar şi cu reviste mai vechi, ce ţin de istoria genului (Weird Tales, Astounding Science Fiction, Galaxy, Worlds of If).

Nu ştiu la cât se ridica preţul pentru un Millenium Falcon ori pentru un tricou cu faţa lui Jean Luc Picard, însă cărţile au fost ridicol de ieftine: între 25 şi 50 de cenţi bucata. Evident că m-am înfipt la vreo câteva cărţi şi eu — cum însă am ajuns cam cu o oră înainte de închidere, n-am prea avut ce s-aleg; numele mai grele se vânduseră cu mult timp înainte. Chiar şi-aşa, am reuşit să pun mâna pe un Ray Bradbury (The Golden Apples of The Sun), Frank Herbert (The Godmakers) şi-un Algis Budrys (The Falling Torch).

Ocazional mai puteai găsi şi ceva care nu avea legatură cu science fiction-ul. Aşa am cumpărat pentru 50 de cenţi un Tom Clancy — The Hunt For The Red October. Văzusem mai de mult filmul cu Sean Connery şi Alec Baldwin, un film care-mi plăcuse foarte mult şi care m-a făcut acum să cumpăr şi cartea care a stat la baza lui. Chiar sunt curios să văd ce diferenţe există între film şi cartea lui Clancy.

Pentru colecţionari, adevărata comoară o constituiau revistele. Dacă eşti cu adevărat pasionat de istoria literaturii SF, şi dacă ştii să cauţi, cred că poţi găsi în Toronto mai tot ce ţine de începuturile acestui gen. Evident, în cazul ăsta trebuie să te-aştepţi să scoţi ceva mai mulţi bani din buzunar, uneori chiar şi câteva sute de dolari, în funcţie de cât de rară este revista pe care-o cauti. Eu m-am concentrat deocamdată pe If (care-a mai circulat la un moment dat şi sub numele de Worlds of If). Am reuşit să cumpăr numărul din noiembrie 1954 cu doar 10 dolari (preţul iniţial fiind de 20 de dolari; now, that’s what I call a real bargain!).

Al doilea eveniment de care spuneam a fost târgul de carte din Toronto sau, pe numele lui „de scenă”, Word on the Street. De fapt, Word on the Street este un festival „itinerant”; dacă te duci pe situl târgului respectiv vei vedea că acesta se ţine în mai multe oraşe din Canada în jurul aceleiaşi zile din septembrie.

Târgul s-a tinut în aer liber, în Queen’s Park. Edituri mai mari şi mai mici s-au adunat pe 28 septembrie în mai multe corturi înşirate pe străzile din zonă şi, cu toate c-am ajuns cu vreo trei ore înainte de închidere, de-abia am avut timp să trec pe la toate. Evident, majoritatea editurilor expozante erau mai mult edituri „fantomă”, de care nu auzisem mai deloc, publicând nişte cărţi şi mai anonime. Presărate ici şi colo, mai descopereai câte un nume mai „cu greutate” din lumea publicistică: Scribner, Simon & Schuster, Penguin Books sau Oxford University Press. Ideea e că trebuia musai să treci pe la fiecare cort în parte pentru că nu ştiai pe lângă ce editură mai de soi puteai să treci fără s-o bagi în seamă.

Bineînţeles, şi aici preţurile erau super acceptabile. Ok, nu chiar la fel de acceptabile ca la biblioteca din Toronto, însă tot nişte deal-uri superbe. Am cumpărat astfel, la numai 20 de dolari, trei cărţi de care sunt foarte mândru…

În primul rând, am reuşit să pun mâna pe un Michael Chabon (The Amazing Adventures of Kavalier & Clay, cartea cu care Chabon a câştigat premiul Pulizer). Am auzit prima dată de Michael Chabon undeva pe la începutul anului, când am aflat că un alt roman de-al lui, The Yiddish Policemen’s Union, a fost nominalizat atât la Nebula, cât şi la Hugo (între timp, romanul a reuşit să câştige ambele premii; ba, mai mult, la listă s-au mai adaugat Locus Award for Best SF Novel şi Sidewise Award for Alternate History).

Tot în deal-ul de 20 de dolari a intrat o superbă colecţie de povestiri de Frederik Pohl intitulată, cum altfel, Platinum Pohl, plus Catch-22 de Joseph Heller.

Surpriza zilei a fost însă întâlnirea cu Robert J. Sawyer, care venise şi el pe-acolo pentru o sesiune de-o zi de autografe. Se pare că Sawyer a anunţat chiar pe blogul lui că va veni la Word on the Street. Cum eu citesc doar ocazional ce scrie el pe blogul său, s-ar putea ca eu să fi fost singurul surprins de prezenţa lui la târg… („Ghici cu cine m-am întâlnit la targ!”, l-am întrebat mai târziu pe Costi Gurgu care, lovit fiind de-o răceală stranie, n-a ieşit din casă în ziua aia. Răspunsul a venit prompt: „Cu Robert Sawyer?”).

Oh, am uitat. Pe lângă toate aceste cărţi de care spuneam mi-am luat de la târg şi un graphic novel. Watchmen, de Alan Moore şi Dave Gibbons. La anul se va lansa filmul Watchmen şi-am vrut să citesc comics-ul înainte de a vedea pelicula. Şi crede-mă, graphic novel-ul e una din cele mai bune lecturi pe anul asta.

Ok, cam astea sunt viitoarele mele lecturi. După cum merg lucrurile în ultima vreme, m-aştept să mai adaug şi alte cărţi în bibliotecă. Deja cochetez cu ideea de a-mi cumpăra ultima carte a lui Neil Gaiman, The Graveyard Book…

Cu toate că am multe cărţi din care să aleg, ştiu deja care va fi următoarea pe care-o voi citi. Ieri a fost ziua de naştere a lui Frank Herbert. Începând din seara asta voi sta liniştit într-un colţ de canapea, lecturând primele capitole din The Godmakers.